Parohia Sf. Nicolae - Amaradia(Belivacă)

Pictura

Pictura bisericii Belivacă, realizată în tehnica "fresco", se numără printre puţinele picturi post-bizantine ce se mai găsesc astăzi la bisericile Craiovei şi, totodată, cea mai veche frescă păstrată integral într-o biserică din acest oraş.

Pictura originală datează din jurul anului 1794, fiind de o valoare istorică şi artistică notabilă. Din punct de vedere artistic, aceasta înglobează, în tradiţia reprezentărilor bizantine, trăsăturile specifice picturii post-brâncoveneşti, precum şi tradiţiile locale ale picturii şcolii olteneşti a sfârşitului de secol XVII şi începutului de secol XVIII, cu culori vii şi luminoase, decoraţii bogate în elemente florale, cu aureole în relief şi veşminte poleite cu aur.

Numele zugravilor se păstrează în pomelnicul pictat pe zid, la Proscomidiar: Marcu şi Tudor.

Pictura interioară, aflată într-o stare relativ bună de conservare, poate fi încadrată, în plan stilistic, în specificul secolului al XVIII-lea, având ca reper proporţia şi distribuţia imaginii în spaţiu, cu tendinţe spre pitoresc, narativ şi individualizare.

Programul iconografic nu prezintă, cu o singură excepţie (în absida de sud nu este reprezentată Naşterea Domnului, ci Schimbarea la Faţă), particularităţi deosebite, dar întregeşte simbolismul formelor constructive. Ceea ce formele arhitecturale exprimă simbolic, este precizat şi subliniat de pictură.

În ansamblul picturii exterioare, se remarcă cele două tablouri laice de pe faţada de sud: o reprezentare alegorică a morţii, înfăţişată ca un "memento mori", purtând coasa şi călărind în galop, şi un ofiţer călare, care a suscitat interesul multor cercetători. Unii au considerat că este însuşi Tudor Vladimirescu, iar alţii cred că este unul dintre ctitori.